Rezumat
Folclorul rusesc cântat, atestat pe teritoriul Republicii Moldova (în satele Cunicea, Pocrovca, Dobruja Veche, Egorovca ş. a.), după cum arată cercetările noastre, se deosebeşte prin utilizarea largă a fitosimbolurilor. Ele se întâlnesc mai des decât simbolurile animalelor. În articol sunt investigate mai multe fitosimboluri – denumiri de arbori, ierburi, arbuşti, flori, pomuşoare, culturi legumicole şi alte culturi care, în totalitatea lor, formează fitosimbolismul textelor folclorice. Dintre pomi şi arbuşti, cel mai des sunt prezentaţi mesteacănul, stejarul, călinul (calina-malina), coacăzul, plopul-tremurător, mărul, părul, viţa-de-vie etc., dintre ierburi: troscotul (trava-murava), pelinul, porumbul, orzul, macul, inul, albăstriţa, menta, trandafirul ş. a. În articol se evidenţiază că la analiza simolisticii cântecelor este necesar să se ţină seama de context în general, de complexitatea imaginilor.
Cuvinte-cheie: creaţia poetică orală rusă, Republica Moldova, cântece lirice, fitosimbolism, conştiinţă folclorică, viziune etnoculturală asupra lumii.
Vezi volumul XIX în arhivă